Aurul dacic: sentinta celor care alimenteaza superstitia blestemului

bratara aurul dacilor

Sentinta emisa de Tribunalul Hunedoara in dosarul “Aurul Dacilor I” se poate transforma intr-un alt argument al celor care cred ca piesele din comorile dacilor poarta un blestem puternic si crud. 11 dintre cei 13 inculpati au primit condamnari grele cu inchisoarea. In total este vorba despre 104 ani de detentie. Cercul exterior al Marelui Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa Regia este compus din 104 pietre de andezit.

Coincidenta a fost semnalata mai intai de profesorul Timotei Ursu, consultant stiintific al Fundatiei “Renasterea Daciei”. Autorul observatiei referitoare la coincidenta amintita precizeaza insa ca nu crede in blestemul aurului Dacic. “Nu prea cred in povestea asta, cum nu se confirma nici “blestemul faraonic” si nici cel din piramidele mexicane. Am facut remarca aceasta cu 104 pentru ca, de vreo 40 de ani, am tentative de interpretare numerica a sanctuarelor dacice, iar aceasta cifra esentiala (in mod straniu, identica cu o formula numerica mayasa) imi era la indemana”. Istoricul Timotei Ursu crede ca ideea blestemului apare in urma unei asocieri pur subiective intre decesele “consecutive, unele naturale, altele cam prea devreme”, ale unor indivizi “care au intrat in contact intim cu Kogaionul (muntele sfant al Dacilor – n.red.)”.


bratara aurul dacilor

“Presupun ca, pe deasupra dezinteresului national, absolut de neacceptat, pentru reala valoare stiintifica a «Kogaionului geto-dacic», pluteste valul unor inhibitii cu iz de vrajitorie, tesut tocmai de… unii care erau interesati sa ramana singurii «scotocitori» ai adevarurilor ingropate in zona. De la «Blestemul Clostei-cu-puii-de-aur», de la «Blestemul Druizilor» si pana la “Blestemul Faraonilor” se tese o plasa – bine intinsa – in care spera inca sa se salveze nepriceputi experimentatori de salturi mortale (pseudo-istorice) si care, pana una-alta, se simt confortabil in incercarea de a-si epata spectatorii cu povestioare de ridicat parul maciuca. Daca “blestemul dacic” ar putea fi invocat pentru sperierea oricui care ar fi dispus sa tainuiasca, sa doseasca si sa-si insuseasca fie si numai o pietricica din cele care au apartinut talpilor strabunilor acestui pamant, eu personal as fi gata sa subscriu, cu ambele maini, fie si pentru «paza… subliminala» a zonei, pana cand autoritatile competente se vor trezi si vor intelege ca aceasta nu poate fi pazita doar cu blesteme, ci cu pusca, cu glontul si cu catusele destinate talharilor de istorie. Dar iata ca, in confuzia generala, “paza subliminala” ii protejeaza tocmai pe talhari”, adauga Ursu.

taran tezaurul dacilor

Se schimba abordarea
O alta coincidenta constatata relativ recent este faptul ca bisectoarea triunghiului dreptunghic format de razele soarelui de andezit ce cad tangential pe sanctuarul circular duce exact in locul in care au fost descoperite 10 dintre bratarile dacice. Tot de numarul 10 se leaga o alta similitudine: soarele de andezit are 10 raze. 10 bratari au fost descoperite de Florin Rambetea (martorul principal al acuzarii in dosarul “Aurul dacilor l”) in aceeasi groapa, pe culmea Caprareata. Tot pe seama superstitiei blestemului dacic unii pun si moartea lui Sorin Popa, unul dintre inculpatii in dosar, decedat pe parcursul procesului din cauza unor afectiuni cardiace. Supozitia se bazeaza pe mai multe cazuri aparute in ultimele decenii, in care persoane despre care se spune ca ar fi descoperit comori dacice au sfarsit tragic.Lasand la o parte aceste nefericite evenimente, cele cateva coincidente matematice aparute in legatura cu Sarmizegetusa Regia il fac pe Vladimir Brilinsky, presedintele Fundatiei “Renasterea Daciei” – filiala Transilvania, sa nu mai fie deloc sceptic atunci cand vine vorba despre blestemul aurului dacic: “Eu unul nu sunt un adept al misticismului. In general, oamenii, atunci cand nu inteleg ceva, sunt tentati sa-l nege si sa zambeasca ironic la aparitia acelui “ceva”. E o greseala! Ce nu poti intelege, trebuie studiat, iar abia apoi negat, daca este cazul. Eu unul am studiat pana acum 14 cazuri de persoane care ar fi cazut sub blestemul aurului dacic, incepand de la povesti din secolul XVlll ori XlX, pana la intamplari mai apropiate de ziua de azi. Oamenii despre care se spune ca ar fi descoperit comori dacice ori au murit de boli cu evolutii rapide, ori in urma unor accidente, ori si-au pierdut mintile. In multe cazuri, comori dacice au fost gasite initial de cate doua, trei, patru persoane. In momentul ascunderii acestora, fiecare jura pe viata lui sa nu umble la comoara fara acordul celorlalti. Eu am fost chiar foarte sceptic privind povestile de acest fel, dar acum profesorul Ursu mi-a atras atentia asupra faptului ca numarul anilor de inchisoare din sentinta procesului de la Deva coincide cu cel al pietrelor de andezit care formeaza cercul exterior al Marelui Sanctuar Circular. Nu sunt deloc un adept al misticismului, dar aceasta ultima coincidenta aparuta ne da voie sa incercam sa privim lucrurile si altfel decat am facut-o pana acum, referitor la o parte a istoriei Dacilor. Din pacate, noi incercam acum sa scriem istoria dacilor, insa doar 3 la suta din Sarmizegetusa Regia, unde sunt ingropate secretele dacilor, a fost cercetat arheologic”. Vladimir Brilinsky adauga ca este constient de faptul ca pedepsele stabilite de Tribunalul Hunedoara in faza de fond a procesului in dosarul “Aurul dacilor l” ar putea fi diminuate, inculpatii declarand recurs, insa simpla coincidenta ramane: “Nu comentez in niciun fel sentinta, pentru ca nici nu este treaba mea si nici nu face obiectul discutiei noastre. Eu ma refer doar la simpla coincidenta aparuta: 104 ani de inchisoare, dupa prima faza a procesului, 104 pietre de andezit pe cercul exterior al sanctuarului circular, atata tot”.

renasterea daciei

De la Sapta “nebuna”, la Serparie
O poveste care inca se mai spune prin satele din Muntii Orastiei este cea a Saptei Nebuna si dateaza din anii ‘30. Se spune ca Sapta ar fi descoperit din intamplare o pestera plina cu bani si podoabe din aur de pe vremea dacilor. Imediat dupa ce a patruns in pestera, intrarea s-a surpat. Sapta a reusit, totusi, sa iasa din grota. La cateva saptamani dupa aceea, la o nedeie, le-a povestit satenilor din Costesti – Deal despre descoperirea ei. Oamenii nu au crezut-o si i-au cerut sa le arate si lor pestera. Sapta i-a dus pe sateni in locul cu pricina, dar pestera disparuse. Suparati, satenii au alungat-o cu pietre. Femeia si-a pierdut mintile si a haladuit ani buni prin Muntii Orastiei pana sa moara.
Intr-o varianta mai elaborata a povestii, se spune ca, in pestera gasita de Sapta, pe langa bani si podoabe, se gaseau si doi caini din aur care pazeau incaperea, precum si un jilt, facut tot din aur. O alta istorisire dateaza din anii ‘60. Milan, un localnic din Costesti, a gasit si el o comoara dacica. Se spune ca doua sau trei monede le-ar fi incredintat unor arheologi. A pastrat secretul vreme de 37 de ani, dar, intr-o seara, s-a imbatat impreuna cu cativa localnici si a inceput sa se laude-n fata acestora ca el are o comoara din aur. Vrand sa le demonstreze ca nu minte, s-a oferit sa-i duca pe camarazii lui la locul in care era comoara. Cand au trecut pe o punte ingusta pusa peste raul Gradiste, toti au cazut in apa care nu era mai adanca de o jumatate de metru. La inceput toti s-au distrat pe seama pataniei, insa s-au oprit din rasete dupa ce-au constatat ca Milan disparuse. L-au gasit abia a doua zi dimineata, mort, mai in jos, in albia raului. In satul Gradistea de Munte (localitatea pe teritoriul careia se afla Sarmizegetusa Regia) exista un loc numit “La serparie”. Aici a existat o casa pe care proprietarii (despre care se spune ca si ei au gasit obiecte dacice din aur) au fost nevoiti sa o paraseasca dupa ce a fost invadata de serpi. Localnicii spun ca si acum, daca stai linistit in acel loc, vezi cum misuna serpi, unii chiar mai lungi de un metru. Unul dintre cele mai crunte blesteme arhaice folosite de taranii din zona era “Sa-i manance serpii” si, se pare, a fost folosit atunci cand locatarii casei nu si-au respectat juramantul de a nu lua obiecte din comoara dacica descoperita impreuna cu alti sateni.

moneda aurul dacilor

Cat de vechi ar putea fi blestemul
Conform cercetatorilor, nu exista izvoare istorice din perioada antica in care sa fie indicata existenta vreunui blestem pus pe comorile dacilor. Specialistii cred ca legendele, care de care mai fabuloase, au existat in folclorul asezarilor umane din Muntii Orastiei dintodeauna, dar s-au amplificat dupa descoperirea primelor comori.
Cea mai veche consemnare istorica a unui astfel de eveniment este datata la 1540. Niste tarani au gasit in albia raului Strei un adevarat tezaur, compus din 40.000 de monede din aur Lysimachos. Se spune ca toata comoara a ajuns in posesia primului cancelar al principatului Transilvaniei, cardinalul Giorgio Martinuzzi, dupa care, pe parcursul istoriei, s-a risipit, monedele fiind, in mare parte, topite. “In general, unde sunt ruine, apar si povesti despre acele ruine si cred ca se vorbea despre ruinele asezarilor dacice si, implicit, despre comorile lor si pana la acel moment din secolul al XVl-lea. In general, in folclor, fiecare comoara poarta si un blestem, indiferent daca vorbim de aur dacic sau de o comoara de alta provenienta. Inclin si acum sa cred ca asa-zisul blestem al aurului dacic este un rezultat al credintei populare, un produs dezvoltat de aceasta odata cu trecerea veacurilor si cu aparitia de noi si noi situatii in care descoperirea vreunei comori a fost urmata de vreo nenorocire”, spune dr. Cristina Bodó, cercetator stiintific la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva.

Condamnari contestate
Pe 18 decembrie 2009, dupa mai bine de patru ani de la momentul inceperii procesului, Tribunalul Hunedoara a dat sentinta in cazul celor 13 indivizi acuzati ca ar fi cautat, gasit si traficat ilegal 15 bratari dacice din aur. Pe langa acuzatia de a fi prejudiciat patrimoniul cultural national, in cazul majoritatii inculpatilor s-au adaugat si alte capete de acuzare: constituire de grup infractional organizat, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal etc. Iulian Ceia a fost condamnat la 12 ani de inchisoare, Ciprian Hidisan, la 11, in timp ce Ion Nedelcu, Adrian Nistor, Florin Nistor, Mugur Nedelcu, Mihai Zerkula si David Magda au primit cate 10 ani. Ioan Groza, Alberto Deak si Ileana Vasinca au fost condamnati la 7 ani de inchisoare, Ioan Vasinca a fost achitat, iar in cazul lui Popa Sorin procesul penal a incetat dupa ce instanta a luat act de decesul acestuia. Sentinta nu a fost definitiva, inculpatii au declarat recurs, iar dosarul se afla acum la Curtea de Apel Alba.
O alta problema rezolvata partial este recuperarea cheltuielilor facute de statul roman pentru recuperarea bratarilor. Ministerul Culturii s-a constituit parte civila in procesul de la Deva, solicitand aproximativ 6,6 milioane de euro despagubiri, cea mai mare parte a sumei fiind constituita de banii alocati pentru rascumpararea bratarilor de la colectionarii la care au fost depistate de anchetatori , insa instanta a decis ca inculpatii sa plateasca, in total, 1,6 milioane de euro.Un al doilea lot de inculpati este judecat in aceasta perioada la Judecatoria Deva in dosarul “Aurul dacilor ll”, iar la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba procurorii lucreaza la un al treilea dosar, pe aceeasi tema: traficarea de obiecte de patrimoniu gasite in arealul cetatilor dacice din Muntii Orastiei.

Legenda comorii lui Decebal
Pe cand romanii se apropiau de capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, Decebal a dat porunca sa fie ascunse comorile din aur si argint. Cele mai de pret obiecte au fost ingropate in albia unui rau. Unii istorici cred ca este vorba despre raul Sargetia – sau Apa Gradistei, cum i se spune raului de munte cel mai apropiat de Sarmizegetusa -, in timp ce altii cred ca este vorba despre raul Strei, situat ceva mai departe de principala cetate dacica din Muntii Orastiei. Conform legendei, pentru ascunderea comorii, care cuprindea zeci de tone de aur si argint, a fost deviat temporar cursul raului, obiectele au fost ingropate in albia secata, dupa care raul a fost readus pe cursul sau obisnuit. O alta parte a obiectelor de pret ale dacilor ar fi fost ingropate in diferite locuri sau ascunse in pesteri. Se spune ca, dupa ingroparea comorii, Decebal i-ar fi blestemat pe aceia care aveau sa tradeze secretul sa nu se poata bucura nici macar o zi de vreun koson (moneda din aur) luat din avutia dacilor. Romanii au gasit insa destul aur in Dacia. Unele izvoare istorice indica faptul ca imediat dupa ocuparea Daciei, la Roma au fost duse de aici peste 160 de tone de aur si 330 de tone de argint, aceste bogatii fiind suficiente ca in capitala Imperiului sa se sarbatoreasca luni la rand, iar locuitorii ei sa nu mai plateasca impozite vreme de mai bine de un an.

Sursa: replicahd.ro

Cautari pentru acest articol:

izvoare istorice, izvoare istorice scrise, aurul dacilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *