Caracatița aurului. Cine sunt ”canadienii” care vor aurul de la Roșia Montana și care e miza reală a proiectului

Crime. Masacre. Încălcarea gravă a drepturilor omului. Implicare în războaie civile. Acestea sunt acuzațiile aduse companiilor miniere canadiene în 30 de țări din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut mai multe anchete referitoare la activitatea acestor companii, dar Canada a rămas un paradis pentru magnații minelor de aur.

Despre Roșia Montană s-au scris sute, poate chiar mii de articole în presa din România. Fără a fi un secret, unul dintre aspecte a fost mai puțin menționat, faptul că în țara noastră dețin licențe de exploatare a zăcămintelor de aur și a altor metale prețioase, nu una, ci trei companii canadiene. Proiectul de la Roșia Montană este doar începutul unei exploatări care nu vizează doar această localitate, ci întreg arealul Munților Apuseni, la care se adaugă Oravița (în județul Caraș-Severin), Lăpușna (în județul Mureș) și Baia Mare. Mai mult, proiectele de exploatare vizează localități din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina și Slovacia. Demararea proiectului de la Roșia Montana este doar începutul, capătul de pod necesar pentru a demara exploatări similare în toate zonele și țările amintite (mai puțin în Ungaria unde, anul trecut, în decembrie, a fost votată Legea Anti-cianură).


Datele și hărțile pe care le vedeți mai jos provin de pe site-urile oficiale ale companiilor canadiene sau reprezintă informații prezentate în presa canadiană, care citează diferite surse oficiale și organizații: Asociația minieră din Canada, Comisia de Afaceri Externe și Dezvoltare Internațională a Canadei, Biroul Comisiei de Lobby din Canada.

Așadar, informațiile care au fost mai puțin mediatizate, se referă la faptul că, alături de Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), mai dețin licențe de exploatare a aurului și argintului în România, alte două firme canadiene, Carpathian Gold și European Goldfields. Cele trei firme au în comun nu doar țara de proveniență, ci și acționarii principali, aceeași, dar cu cote diferite de participație. Printre cei care dețin acțiuni (direct sau prin intermediul altor companii) în aceste societăți se numără miliardarii americani John Paulson, Thomas Kaplan și George Soros.

European Goldfields acționează, deocamdată, doar la Certej, lângă Deva, având depusă spre avizare o licență în acest sens. Firma mai deține o licență de exploatare în Grecia. Conform hărții prezentate pe site-ul societății, www.egoldfields.com, societatea deține o concesiune pe o suprafață de 534 de kilometri pătrați în Munții Apuseni, în zona denumită Cadrilaterul Aurului (vezi harta, pentru detalii mai mari, click pe link).

sursa: egoldfiels.com

Tentaculele Carpathian Gold sunt mult mai impresionante. Doar în România ele se extind din sud-vest, de la Oravița, până în nord, la Lăpușna (județul Mureș) și Baia Mare. Mai mult, societatea deține licențe de exploatare a aurului în Ucraina și Ungaria.

sursa: carpathiangold.com

***

Dincolo de aspectele legate de protecția mediului și a patrimoniului cultural, un alt lucru este puțin cunoscut în România. Mai exact ce nu e în regulă cu societățile miniere canadiene. Recent (la sfârșitul lunii noiembrie), Toronto Star, una dintre cele mai citite publicații din zona metropolitană Toronto, a publicat un amplu material despre societățile miniere canadiene. Cifrele prezentate de publicația canadiană sunt șocante:

Industria minieră în Canada

1,373 de companii miniere canadiene erau înregistrate/listate pe TSX (bursa din Toronto)

43% din totalul exploatărilor din ÎNTREAGA LUME, sunt atribuite companiilor canadiene

60% din numărul total al companiilor din întreaga lume sunt înregistrate în Canada

20% din numărul total al companiilor canadiene care își desfășoară activitatea în Africa se află în teritoriile devastate de războiul civil din Congo

193 de societăți fac lobby pentru companiile miniere canadiene

30 sunt țările care acuză companiile miniere canadiene de încălcarea drepturilor omului

0 (zero) – NICIO LEGE NU REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA COMPANIILOR MINIERE CANADIENE ÎN STRĂINĂTATE!

Sursele citate de Toronto Star pentru aceste cifre: Asociația minieră din Canada, Comisia de Afaceri Externe și Dezvoltare Internațională, Biroul Comisiei de Lobby din Canada, Ajutorul reciproc misionar.

Concluziile se impun de la sine: practic, companiile miniere canadiene nu au nicio răspundere pentru activitățile lor desfășurate în întreaga lume. Asta chiar dacă, în repetate rânduri, organizații non-guvernamentale din întreaga lume și chiar Organizația Națiunilor Unite (ONU) au acuzat companiile miniere canadiene de încălcarea drepturilor omului, crime și implicarea în războaiele civile din Africa și Asia de Sud Est.

Conform ”Toronto Star”, dezbaterea pe această temă a început în 2002 după ce ONU a solicitat Guvernului Canadian să investigheze acțiunile a 7 companii canadiene acuzate de exploatări ilegale ale resurselor in Congo, care se afla în stare de războil civil din 1996. Cu toate acestea, Guvernul Canadian nu a efectuat nicio investigație! Doi ani mai târziu, acuzațiile la adresa companiilor miniere canadiene se refereu la masacru.

Potrivit ONU, 73 de persoane au fost omorâte în Kilwa, o localitate de pescari din Congo. Aceștia au fost uciși, conform unui raport ONU, de către militarii congolezi, care au folosit mașini, suport, piloți și șoferi ale unei companii miniere canadiano-australiene pentru a-i transporta la locul masacrului. Compania Anvil a afirmat că mașinile ei au fost confiscate de către armată și că nu au avut posibilitate de alegere, că s-au supus legii congoleze.

Acuzațiile au venit și din Asia de Sud Est. 15 mineri canadieni au fost împușcați într-o zonă de junglă filipineză, victime ale unui conflict dintre TVI Pacific Inc. din Canada și populația băștinașă din Mindanao.

În 2003, o Comisie de Afaceri Externe a observat că TVI Pacific a folosit forțe paramilitare pentru a invada teritoriul băștinașilor șipentru a încălca drepturile omului. Comisia a solicitat o anchetă. Guvernul Liberal a raspuns prompt, afirmând că a individualizat faptul că „problematicele companiei canadiene pot face față când operează în jurisdicții străine”, iar cazul TVI „pune în evidență complexitățile evaluării activităților companiei împotriva standardelor care pot fi neclare/echivoce sau inconsistente între guverne.

Din nou, Guvernul Canadian nu a făcut investigații.

Acestea sunt, așadar, companiile miniere canadiene, cele mai multe dintre ele cu aceiași acționari, care exploatează zăcămintele de metale prețioase din întreaga lume.

Priviți cu atenție imaginea de mai jos. Care este legătura dintre această fotografie și Roșia Montana, în episodul următor.

Caracatița aurului. Cine sunt 'canadienii' care vor aurul de la Roșia Montana și care e miza reală a proiectului

Iar aici puteți vedea cum au ”salutat” românii lobby-ul făcut de europarlamentarul PNL Adina Vălean pentru RMGC la Parlamentul Europei.

Autor: Mihai Gotiu
Sursa: voxpublica.realitatea.net

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *