Economic: Ungaria blocheaza proiectul de la Certej

Proiectul minier de la Certej stagneaza din cauza statului ungar, care are toate sansele sa blocheze investitia, repetand astfel isprava de la Rosia Montana. Initiata de o companie engleza, investitia bate pasul pe loc pentru ca vecinii nostri nu isi dau acordul in ceea ce priveste exploatarea cu cianuri a zacamantului aurifer de la Certej. Dupa 10 ani si peste 30 milioane de euro investiti, proiectul, ce se vroia ca unul care sa revitalizeze mineritul in judet, pare sortit esecului. Cea mai mare temere a celor care contesta proiectul de la Certej este exploatarea aurului cu cianuri care ar putea polua mediul.

Compania engleza vrea sa investeasca in Certej pentru a exploata minereurile de aur si argint, iar proiectul de la Certej se deruleaza de la inceputul anilor 2000. In tot acest timp, in proiect s-au investit pana acum 30 de milioane de euro: “Suma este explicabila pentru ca in minerit se investesc sume foarte mari si este un proiect cu risc. Deocamdata, s-a descoperit resursa, lucru la care s-a lucrat mult, pentru ca nu ai de unde sa stii ce ascunde pamantul daca nu faci cercetari si majoritatea fondurile s-au dus pe foraje si analize. Nu avem niciun fel de datorii fata de autoritati, singurele care pot fi interpretate ca datorii, pentru ca se trec intr-un cont de pierderi, sunt de fapt banii bagati in investitie, bani care trebuie scosi ulterior”, explica directorul companiei, Nicolae Stanca. Chiar daca pare o afacere de facut bani, pana acum lucrurile stau invers: “Noi numai am cheltuit, nu am produs nimic. Daca acumulam datorii, este adevarat, ne putem inchide, (exista precedente ca Deva Gold Bucuresti si Deva Gold Certej – n.red.). Numai la Zlatna s-au cheltuit 8 milioane de euro pentru ca depozitul sa nu confirme si cheltuielile au cazut in sarcina partenerului strain. S-a dovedit ca era neeconomic si banii s-au dus…”, spune Nicolae Stanca. De un an si jumatate, compania engleza se chinuie sa obtina avizele necesare pentru inceperea exploatarii. Cu toata “stradania” angajatilor, pana acum s-au obtinut doar o parte din aprobarile necesare si acestea dupa nenumarate consultari publice, proiecte si discutii. Dezbaterile publice au avut loc la sfarsitul lunii mai, in acest an. Prima a luat in discutie faza PUZ (Planul Urbanistic Zonal), iar autoritatea locala s-a declarat de acord cu noua investitie, adica cu amplasarea proiectului. “Suntem in curs de avizare, s-a facut studiul de fezabilitate, s-a omologat resursa, s-a obtinut aprobarea pentru SF de la Agentia Nationala si acum se fac demersuri pentru obtinere PUZ si demersuri pentru studiul de mediu integrat. Dupa asta va intra in dezbatere studiul de impact asupra mediului”, explica Nicolae Stanca mersul avizarii, un drum lung, impovarat de acte, reclamatii si sesizari.

apa rosie cianuri


Birocratia n-are granite
Totul ar merge ca pe roate, daca ar mai merge ceva. In aceasta faza a autorizarii, compania s-a trezit cu “stop joc” dupa ce raportul de mediu a fost trimis de cei de la Ministerul Mediului si partii ungare si partii sarbe, iar acum se asteapta un punct de vedere. “Partea ungara a solicitat amanarea pentru ca sa emita o pozitie. Au tot taraganat, ba in octombrie, acum asteptam o pozitie in luna noiembrie. Nu stim nici noi exact cum merg lucrurile, nu sunt asa cu sufletul deschis…”, se teme directorul, suparat ca autoritatile romane nu isi fac nici ele treaba: “Nu ni se pare normal ca noi sa depunem documentatia in luna august si tu, autoritate, vii si-mi spui ca mai trebuie sa discuti si cu altii, si cu ungurii”, spune Nicolae Stanca. Raportul ajuns la Ministerul Mediului din Ungaria a starnit ingrijorare si, neincrezator, statul maghiar a tot amanat exprimarea unui punct de vedere in acest caz. Numai ca lucrurile nu stau prea bine nici la Londra: contestarea acestui proiect pune la grea incercare rabdarea partenerilor englezi care spera ca, pana la inceputul anului viitor, sa se obtina toate aprobarile necesare si sa inceapa exploatarea. Daca nu… revitalizarea mineritului prin redeschiderea exploatarilor de minereuri de la Certej risca sa ramana doar un alt proiect pe hartie. “Partea engleza, mai ales ca a venit si aceasta perioada de criza, pot sa spun ca nu mai are rabdare. Au trecut ani, s-au taraganat lucrurile, merg destul de greoi aprobarile, as propune chiar sa existe un birou unic de avizare si sa se plateasca o taxa si sa umble, ca in alte state, angajatii autoritatilor, daca documentatia este completa si se respecta legea. Noi inca mai speram, desi lucrurile se tot taraganeaza”, sustine directorul companiei. Raportul trimis partii ungare prin Ministerul de Externe va fi urmat, dupa termenul dat de vecini, de un raspuns scris trimis autoritatilor romane, raspuns care va contine punctul lor de vedere, daca sunt sau nu de acord sau eventuale propuneri de imbunatatire. Dupa emiterea acestui punct de vedere, conform legislatiei, cele doua parti – romana si ungara – se vor intalni la nivel de ministere, impreuna cu proiectantul si beneficiarul lucrarii, pentru discutii si lamurirea unor situatii sau eventuale neclaritati din documentatii. Doar ca partea engleza a fixat un termen final demersului pentru inceputul lui 2010, termen aproape imposibil de respectat pentru avizele necesare unui proiect de o asemenea anvergura. Cu atat mai mult cu cat urmeaza o perioada grea, in care se doreste obtinerea studiului de mediu integrat si a studiului de impact asupra mediului. “Compania nu este afectata de criza, la noi nu se simte acest efect economic, dar, sincer sa fiu, partenerii englezi nu mai au rabdare. Daca lucrurile nu se misca si nu se clarifica pana la sfarsitul anului 2009 sau inceputul anului viitor, nu stiu daca compania isi va mai permite sa sustina angajatii”. Acum, compania are 58 de angajati, dar mai exista si o firma de foraj conexa, care s-a separat, GENFOR.
“Mini”

Rosia Montana?
Partea ungara, extrem de atenta cu tot ceea ce se intampla cu mediul in Ardeal, se teme insa de poluarea cu cianuri, “o treaba nejustificata”, in opinia directorului Stanca: “La Rosia, de la exploatarea minereului, de la macinare, se folosesc cianuri pentru obtinerea concentratului. La noi este o tehnologie diferita: daca se doreste transformarea aurului in lingou, se foloseste o tehnologie inca neaplicata in Romania, intr-o instalatie cu circuit inchis, adica in niste cilindri metalici. Doar in trei tari mai exista aceasta tehnologie”, detaliaza Stanca. Daca la aprobari se lucreaza de un an si jumatate, cercetarile geologice au durat peste sapte ani. Pana acum, proiectul Certej a inghitit peste 30 de milioane de euro “pentru punerea in evidenta a noii resurse”, adica pentru identificarea zonei de unde se vor extrage metalele. A fost aleasa zona Certej pentru proiectul minier numit “Exploatarea minereurilor auro – argintifere si polimetalice din perimetrul Certej” pentru ca acest perimetru din judetul Hunedoara, localizat in partea de sud-est a Muntilor Metaliferi, face parte din asa numitul patrulater aurifer Sacaramb – Brad – Rosia Montana – Baia de Aries. Principalul obiectiv, potrivit studiului de mediu, este “dezvoltarea si extinderea extragerii minereului de aur si de argint in sistem cariera, precum si procesarea acestuia, pe baza celor mai bune tehnici disponibile si cu implementarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea sanatatii populatiei si a calitatii factorilor de mediu”.
Proiectului minier inseamna: uzina de procesare, cariera de exploatare, sistemul iazurilor de decantare, haldele de roci sterile, haldele de sol vegetal, depozitul de explozibil, canalele de colectare/deviere a apei, drumurile de exploatare si de acces necesare, toate pe teritoriul comunelor Certejul de Sus si Balsa. S.C. Deva Gold S.A. isi propune dezvoltarea si extinderea exploatarii miniere pentru aur si argint din vecinatatea comunei Certejul de Sus, exploatare care a functionat pana in 2007.

Blestemul aurului
Daca se vor primi aprobarile, se intocmeste un caiet de sarcini si lucrarile se scot la licitatie, dar exista deja firme interesate care au cerut oferte de preturi si sunt gata sa preia lucrarile. In momentul in care investitia are toate avizele necesare, in doi ani se poate demara exploatarea zacamintelor. Implementarea proiectului va trimite peste 20 de miliarde de lei doar in bugetul local, prin plata taxelor si impozitelor. In Certej, majoritatea oamenilor si autoritatile locale cred ca singura speranta a zonei este revitalizarea mineritului prin redeschiderea exploatarilor de minereuri. In 1997, Guvernul Ciorbea decide reducerea subventiilor pentru minerit si, brusc, statul nu mai are bani pentru exploatari, iar zona recunoscuta pe vremuri drept “camara cu comori a Europei” este aruncata in saracie. Cum statul nu mai misca nimic, nadejdea s-a mutat catre sectorul privat, unde Deva Gold-ul promite ca se vor crea peste 850 de locuri de munca, iar rata somajului va fi minima din moment ce localitatea se va dezvolta pe orizontala si verticala. Cat priveste exploatarea si poluarea cu cianuri, Nicolae Stanca sustine ca lucreaza in domeniul mineritului de peste 30 de ani si, pana in 2006, nimeni nu a intrebat nimic de cianuri, desi acestea s-au folosit la exploatarile din judet, la Certej, la Deva, Baia de Aries. “In 2006, s-a oprit exploatarea de la Certej si acum iazul este plin de peste, am trimis cateva exemplare la analize si nu s-a gasit nimic, desi pestele este cel mai sensibil la substante toxice”, explica Stanca, directorul unei companii care a dat 30 de milioane de euro pe un proiect stopat acum de scepticismul partii ungare, parte care a oprit si proiectul Rosia Montana.

Autor: Laura Oana
Sursa: replicahd.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *