Aurul motilor ne-ar putea costa mai mult decat face

Ministerul Economiei si Ministerul Mediului joaca la cacealma cu Rosia Montana Gold Corporation, care nu renunta la aurul Apusenilor

Blocarea fara o justificare prealabila a proiectului de exploatare a aurului la Rosia Montana induce companiei Gabriel Resources costuri suplimentare de 45-50 milioane dolari/an, bani pe care statul roman ar putea fi pus sa-i plateasca inzecit daca nu-si motiveaza decizia.
La aceste sume s-ar putea adauga alte penalitati si despagubiri, daca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar da in judecata statul roman, pentru blocarea proiectului, in conditiile in care peste 73% din proprietatile aflate in zona au intrat deja in proprietatea canadienilor. Dupa acuzatiile aduse unor lideri maghiari, privind blocarea Proiectului Rosia Montana, compania canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) trece la a doua masura de intimidare a autoritatilor romane: reducerea activitatii si disponibilizarea a doua treimi din totalul personalului angajat. Reprezentantii companiei miniere, la care statul roman este partener cu 19% din actiuni, sustin ca au cheltuit pana acum peste 300 milioane dolari in Romania, bani pe care vor avea pretentia sa-i recupereze la un moment dat, in cazul in care nu vor incepe lucrarile de exploatare a zacamintelor de aur. Paradoxal, autoritatile romane continua sa traga de timp, fara a avea o pozitie clara fata de acest proiect, chiar daca statul este parte in el.

Mediul zice nu, Economia zice da
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a suspendat fara nicio explicatie EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat acordarea catre RMGC a autorizatiilor de siguranta a barajelor, care fusesera deja aprobate anterior în cursul acestui an de catre o comisie de experti, blocand efectiv alte autorizatii si aprobari acordate anterior, motiv pentru care compania canadiana a decis sa-si reduca activitatile. Pe de alta parte, un alt minister, cel al Economiei si Finantelor, a avizat favorabil proiectul de exploatare a aurului la Rosia Montana, participand la compania de exploatare cu un procent de 19% din actiuni prin includerea in proiect a Companiei Miniere Minvest Deva. „Nu putem sa ne dezicem de aceasta realitate“, spun responsabili din MEF care doresc sa-si pastreze anonimatul. Acestia recunosc ca s-a creat o situatie cel putin paradoxala, care ar putea sa coste in viitor statul roman cel putin cateva sute de milioane de euro. Pana in momentul de fata, nicio autoritate din Romania nu a putut sa demonstreze vreo incalcare a legislatiei noastre de catre RMGC, motiv pentru care suspendarea autorizatiilor nu are nicio justificare. In cazul blocarii totale a proiectului, statul ar putea despagubi compania canadiana pentru sumele investite in descarcarile arheologice, pentru care au fost date, de altfel, aprobarile necesare. In schimb, canadienii s-ar alege cu proprietatile cumparate deja in zona Rosia Montana, fiind in situatia de a bloca orice alt proiect de dezvoltare a zonei. Nu in ultimul rand, statul roman ar putea fi obligat sa plateasca daune pentru nerealizarea proiectului, estimate in momentul de fata la cel putin 200-300 milioane euro.


Parlamentul si teama de cianuri
Economic si tehnic, proiectul Rosia Montana este viabil, recunosc specialistii din Ministerul Economiei. Daca exista probleme din punct de vedere al mediului, acestea trebuie demonstrate, lucru care nu s-a intamplat pana acum. In lume functioneaza peste 80 de exploatari miniere aurifere, care folosesc aceeasi metoda de exploatare ca si cea propusa la Rosia Montana, respectiv pe baza de cianuri. Nu s-a consemnat niciun accident major pana acum, in schimb a aparut un puternic curent ecologic care contesta acest procedeu de tratare a minereurilor. Inclusiv in Parlamentul Romaniei exista o initiativa legislativa de interzicere a folosirii cianurilor, lucru pe care, pana in momentul de fata, nu l-a facut nicio tara din Europa, cu exceptia Cehiei, care nu are insa nicio exploatare aurifera. Proiectul celor de la Rosia Montana Gold Corporation respecta toate normele europene in domeniul mediului, lucru recunoscut chiar de autoritatile romane, iar studiul de impact este cel mai complex de acest fel realizat de vreo companie miniera. Daca el va fi aprobat, orice alta investitie in domeniul mineritului trebuie sa indeplineasca minimum de conditii cuprinse in studiul de impact amintit, ceea ce nu e deloc usor.
Specialistii in minerit mai sustin ca, data fiind concentratia scazuta de minereu de aur si argint de la Rosia Montana, metoda propusa de RMGC, de decopertare masiva a terenului, este singura viabila. Compania Minvest Deva, care a avut activitati de exploatare pana acum in aceasta zona, a devenit falimentara tocmai din cauza faptului ca nu putea sa excaveze intr-un volum foarte mare. De asemenea, o alta metoda de obtinere a metalului pretios, decat aceea cu ajutorul cianurii, nu poate fi utilizata la Rosia Montana pentru ca n-ar fi viabila.

Statul nu scapa de costurile ecologizarii
Dincolo de toate aceste aspecte de natura tehnica, un lucru este cert: statul roman trebuie sa hotarasca daca aurul de la Rosia Montana va fi extras sau daca aceasta zona va deveni una ecologica. Pentru cea de-a doua varianta sunt necesare insa cateva zeci de mii de euro, numai pentru ecologizarea zonei, ca urmare a exploatarilor de pana acum. Exista de altfel si o hotarare de guvern in acest sens, care prevede investitii de me-diu de peste 60 milioane lei, in prima faza, suportate in intregime de statul roman, indiferent daca exploatarea aurului va continua sau nu. Pana acum nu s-a alocat niciun leu.
Canadienii de la Gabriel Resources au decis deja sa suspende procesul de achizitionare a terenurilor, demarat din anul 2002. „Pana în prezent, 73% din proprietatile din amprenta proiectului au fost achizitionate într-un regim de cumparator voluntar-vanzator voluntar. Programul va fi suspendat în februarie 2008, desi data exacta din luna februarie va fi decisa prin consultare cu actionarii implicati“, a declarat presedintele Gabriel Resources, Alan Hill. Richard Young, vicepresedintele companiei, sustine ca, pentru fiecare an de intarziere a proiectului, statul roman pierde profit, taxe, impozite si redevente in valoare de aproximativ 75 milioane dolari, pierderile companiilor autohtone de la care se achizitioneaza bunuri si servicii find de 125 milioane dolari/an. In conditiile in care la Rosia Montana rata somajului depaseste 55%, deschiderea exploatarii RMGC ar crea circa 1.200 de locuri de munca directe, in etapa de constructie, si aproximativ 600 de locuri de munca in perioada de operare (16 ani). Canadienii estimeaza ca vor cheltui peste 1,5 miliarde dolari in Romania, iar statul roman ar beneficia de circa un miliard de dolari din profit, taxe, impozite si redevente. Asta in cazul in care se va lua o decizie clara. Ce castiga canadienii e alta poveste.

Siturile arheologice, primul abandon
Societatea RMGC a depus deja o plângere la Curtea de Apel Bucuresti împotriva deciziei Ministerului Mediului de a suspenda procedura de aprobare EIM si va depune în aceasta saptamâna o plângere administrativa împotriva refuzului de a acorda autorizatiile de siguranta a barajelor. „Aceste actiuni nu au nicio baza legala“, sustin cei de la RMGC, care anunta ca vor contesta in instanta orice actiuni ale oficialilor care nu respecta legea.
Unul dintre cele mai mari programe care vor fi suspendate este programul de cercetari arheologice preventive al companiei. Asistat de 360 de localnici din Rosia Montana, pe durata realizarii efective a cercetarilor arheologice, personalul a fost, de asemenea, angajat în procesul de conservare a celor 41 de structuri istorice din oras, în urma unui efort care a fost recunoscut de Consiliul Europei ca fiind un „proiect exemplar“. Restaurarea efectiva a început de fapt, iar prima structura istorica restaurata va fi inaugurata pâna la începutul anului 2008. S-au cheltuit deja peste 10 milioane dolari pentru documentarea si conservarea siturilor miniere vechi, care se degradeaza din cauza factorilor naturali. Planul minei din Rosia Montana include decontaminarea mediului, estimata la 35 milioane euro, de poluarea generata de 2.000 de ani de minerit necontrolat, deficitar de fonduri, care a poluat la niveluri toxice sistemul hidrografic din zona Rosia Montana cu metale grele.

O tona de minereu, un gram aur
330 de tone de aur, peste 1.600 de tone de argint si venituri totale in urma exploatarii acestora de peste 3,2 miliarde dolari sunt principalii parametri economici ai proiectului de la Rosia Montana. Acesta presupune exploatarea aurului in cariere de suprafata, anticipandu-se extractia a circa 13-16 milioane tone minereu anual, pe o perioada de 17 ani. Se estimeaza ca la o tona de minereu excavat se vor obtine in jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Productia anuala pe durata de viata a minei va fi de 550.000 de uncii de aur si 2,6 milioane de uncii de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in conditiile in care veniturile totale generate de proiect vor fi de 3,2 miliarde dolari. Canadienii spun ca ar obtine un profit net de peste un miliard de dolari si lasa sa se inteleaga ca un miliard de dolari ar incasa statul roman si comunitatea locala din taxe, impozite si redevente. Suma investita din 1997 pana acum este de peste 300 milioane dolari, valoarea lucrarilor viitoare aratand astfel:

investitie totala 605 milioane dolari
investitii in faza de constructie 437 milioane dolari
investitii in faza operationala 123 milioane dolari
costuri de operare 1,4 milioane dolari
venituri totale 3,2 miliarde dolari
costuri totale 2,1 miliarde dolari

Autor: Alexandru Moldovan
Sursa: antena3.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *